Ион Друцэ родился 3 сентября 1928 года в Хородиште — селе на берегу Днестра.

В 1957 году окончил Высшие литературные курсы Союза писателей при Литературном институте. В 1969 году переехал в Москву.

отличает особое философско-поэтическое видение мира. Для его драматургии характерны оригинальность поднимаемых тем, представляемых конфликтов и героев, новизна используемых художественных приемов.

Успех драмы у публики и высокая оценка, данная ей театральными критиками, открыли путь на сцену и другим пьесам Иона Друцэ.

Премьера его драмы «Каса маре» завоевала сердца зрителей драматической остротой и лиризмом образа главной героини — вдовы Василуцы, хранящей верность памяти погибшего на войне мужа.

В драме «Птицы нашей молодости» воспеваются самозабвенный труд человека (образ Павла Русу) и живая народная мудрость (тетушка Руца).

Пьеса «Дойна», призывает хранить наше фольклорное наследие и выступающую за духовное очищение человека.

Некоторые пьесы Иона Друцэ представляют собой драматические переработки его прозаических работ: «Хория» по произведению «Колокольня», «Возвращение на круги своя» по одноименной повести о последних днях Льва Толстого и др.

соединяют в себе судьбы людей, их характеры,  они побуждают зрителя к нравственному совершенствованию. Реплики героев его пьес очень экспрессивны, они чётко перекликаются с идеей, заявленной в названии произведения.

пользуется огромной популярностью у читателей и зрителей, спектакли по его пьесам можно увидеть во многих театрах страны и за ее пределами. По сценарию Иона Друцэ в 1965 году на студии «Молдова-фильм» была снята лента «Последний месяц осени», отмеченная впоследствии несколькими премиями на международном кинофестивале в Мар-дель-Плата (Аргентина).

НЕ нашли? Не то? Что вы ищете?

Из многочисленных оценок творчества Иона Друцэ одной из самых красноречивых является та, что дана актером и режиссером Вениамином Апостолом: «Долог путь текста Друцэ до его живого актерского воплощения на сцене. Долог и труден для того, кто хочет овладеть идеей пьесы Иона Друцэ. Но этот путь прекрасен, поскольку он тебя обогащает… Тайна драматургии Друцэ заключается в самой душе автора, которую каждый ощущает, но не может передать в точности на сцене».

По инициативе писателя, в 2004 году, при входе в город Сорока, памятник Анонимному Поэту, в виде зажженной свечи, который получил название Свеча признательности.  Ион Друцэ, с детства проживал и учился в Сороках и воспел этот край во многих своих произведениях. Внутри монумента имеется небольшая часовня, где верующие могут помолиться и где все желающие могут внести свою лепту на развитие и поддержание памятника. Со смотровой площадки свечи открывается незабываемый вид на город, крепость и Днестр. Это место очень популярно у многочисленных туристов, посещающих эти места.

ЗАДУМАЙТЕСЬ НАД ЦИТАТАМИ

ИЗ !

Белая церковь

    Выше любой победы стоит мир. Золото, употреблённое для облегчения жизни человеческого духа, в конце концов порабощает то, что должно было спасти. Только сам дух может освободить и возродить себя.

Возвращение на круги своя

    Да, человеку нужно знать свою историю, потому что человек - это звено в единой, нескончаемой цепи, по которой течет жизнь. А кольца в цепи сделаны не для того, что любоваться каждым в отдельности, а для того, чтобы они надежно и прочно служили вместе. Современному человеку нужно знать свою историю, потому что сегодня кто владеет своим прошлым, тот владеет и своим будущим. Книги, памятники, знание прошлого своего народа и прошлого других народов, помогут вам уяснить, что ценно, а что не очень ценно в жизни, история научит вас, без чего вы можете обойтись, а без чего обойтись никак нельзя. Того, кого не уважаешь, невозможно любить. Осмысленный опыт уже не давит, он уже не враг, а друг и союзник.

Frunze de dor

    Cum sunt ei, moldovenii, n-au apucat bine sг iasг din sat, cг oamenilor a єi оnceput, оn tainг, sг li se facг dor de casг. Aєa ni-e zodia, єi de cвte ori va fi sг se schimbe vremea, de atвtea ori ne vor durea rгdгcinile... Oricвt de оntuneric ar fi fost, ea оl zгrea, pentru cг atunci cвnd nu mai vгd ochii, vede sufletul...

Horodiste

    Єi iarг revenim la mama, la acest cuvвnt frumos, rotund, pe care noi mai mult оl cвntгm decвt оl rostim, єi uneori ni se pare cг tot ce-a fost mai frumos єi mai mгreю plгsmuit оn faєa limbii noastre e legat de acest cuvвnt.

Pгsгrile tinereții noastre

    Оn tinereюe toюi vor sг zboare, toюi оєi aleg cоte-o pasгre care le este mai dragг. Noi, fiind oameni feluriюi, ne-am ales єi pгsгri felurite, dar dragostea noastrг la rгdгcinг e una єi aceeaєi – arгturг, semгnгturi, zare.

Pe 3 septembrie, scriitorul, poetul, dramaturgul, istoricul literar din Republica Moldova єi membrul de onoare al Academiei Romвne, Ion Druюг, a оmplinește frumoasa vвrstг de 90 de ani.

Opera lui Ion Druюг este apreciatг єi recunoscutг оn юarг єi peste hotare. Drept dovadг sunt distincюiile, ordinele єi medaliile, printre care titlul de Scriitor al Poporului, premiul e stat al R. S.S. Moldoveneєti, membru titular al academiei de Єtiinюe a RM єi altele.

Criticul și istoricul literar, Mihai Cimpoi, afirmг cг „Prin caracteristicile ei esențiale, opera lui Ion Druțг este оn total o expresie a rezistenței spirituale și morale оn fața a tot ce submineazг naționalul, umanul, sacrul”.

Vг propunem 10 cгrți ale scriitorului pe care neapгrat trebuie sг le lecturezi оn acestг toamnг:

„Ultima lunг de toamnг” este nuvela despre rostul omului pe pгmвnt, cuprinsг de un lirism profund. Tata, capul familiei aflat оn toamna vвrstei, plecг sг-și viziteze copiii. Aceєtia au cam uitat de casa pгrinteascг, iar bгtrвnul le duce dorul. Cei єase copii оєi trгiesc viaюa departe de pгrinte, iar tatгl prin aceastг cгlгtorie reuєeєte sг viziteze toate locurile de care-l leagг soarta.

„Horodiєte”. Nuvela scoate оn evidențг imaginea tatгlui, care este tipicul țгran dornic de pгmвnt. Naratorul оєi admirг tatгl gгsindu-l dur, voinic, dar, оn același timp, enigmatic. Acesta lasг și obiceiul de a juca cгrți pentru a nu-și pierde averea, dar deprinderea de „a-i оnțepa” pe oameni оi rгmвne.

„Clopotniюa”. Horia este protagonistul operei, fiind un bun gospodar єi un soю iubitor. Din cauza Clopotniюei ajunge a fi duєman cu Balta, deoarece acesta are un rol esenюial оn viaюa lui.

„Frunze de dor”. Pentru cei visгtori propunem frumoasa poveste de dragoste dintre Gheorghe și Rusanda. Mugurii iubirii s-au оnfiripat оntre cei doi оn anul 1945, la sfвrєitul rгzboiului єi apariția primelor licгriri de pace. Memorii, aєteptгri, frica rгzboiului, teamna de noul care vine, toate acestea se regгsesc оn roman.

„Povara bunгtгюii noastre”. Satul Ciutura din Cвmpia Sorocii și destinul localnicilor sunt descrise оn timpul regimului sovietic. Atunci cвnd pгdurile Basarabiei erau doldora de soldaюi, оn satele Moldovei era secetг, foame єi colhozuri. Protagonistul Onache Cгrгbuș оncвntг prin bunгtate și оnțelepciune. Acesta este prizonierul sistemului, dar cu gвndurile єi ideile mereu la copii єi familie.

„Pгsгrile tinereюii noastre”. Opera este o dramг profundг a protagoniєtilor. Pavel Rusu este un sclav al timpurilor, iar mгușa Ruța - pгstrгtoarea de tradiții. Aceștia și-au trгit drama vieții оn satul Valea Cocorilor, au agonisit multe, au avut bucurii, dar єi tristeюi. Mгtuєa este femeia cu experinюг, acea bunicuюг ce єtie toate „doftoriile”. Ciocвrliile єi cocorii sunt pгsгrile оndragite ale amвndurora, aceasta relevвnd temperamentul visгtor al peronajelor.

„Samariteanca”. Reоntoarcerea la cele sfinte, la suflet și la firul ce vine de la Adam și Eva este cheia acestei opere druțiene. Aici regгsim filozofia vieюii єi realitatea durг, care ne dicteazг sг fim niєte materialiєti. Samariteanca este fata purг, ce protejeazг casa lui Dumnezeu. Acesta s-a jertfit mгnгstirii, dupг ce a vгzut un vis.

„Biserica albг”. Acюiunea are loc оn timpul instaurгrii Regimului Fanariot оn Югrile Romвne. Biserica din sat se ruineazг, iar Ecaterina оncearcг sг repare lгcaєul sfвnt. Dragostea faюг de Dumnezeu a fгcut ca biserica sг se оnalюe pe malul Nistrului єi sг minuneze toatг lumea, chiar єi pe soldaюii sovietici.

„Toiagul pгstoriei”. Ciobanul singuratic care locuiește оn vвrful dealului este protagonistul romanului. Acesta are puternice rгdгcini оn pгmвntul strгmoєesc, de aceea оєi construieєte o casг оn vвrf de deal. Toate aceste s-au оntвmplat оn urma deportгrii cibanului оn Siberia, dar munca єi tгria de caracter i-au ajutat sг reziste єi sг se reоntoarcг acasг.

„Sania”. Moș Mihail este cuprins de trecerea timpului și dorința de a fгuri ceva deosebit. Munca оi aduce simțul оmplinirii, chiar dacг soюia nu-i оnюelege visul єi necesitatea оmplinirii acestuia. Viaюa este trecгtoare, iar lucrurile valoroase rгmвn mereu aceleaєi pentru oamenii cu verticalitate, exemplu elocvent fiind Moє Mihail.

Text: Irina Odobescu